sâmbătă, 20 martie 2010

Nu...

Trebuie sa scriu. Asa simt dar nu stiu ce. Sa va spun din nou parerea mea?!
NU...
Asta trebuie sa inceteze. Sunt satul de mine. De ce nu pot avea un creier normal si sa fiu normal?
Niciodata nu reusesc ce imi propun.
"Gata! de maine sunt ok si totul o sa fie bine..."(vezi sa nu)
sau
"Sunt cel mai bun"(narcisist mai esti!)

Si totusi, pana si "pasarea cerului" din povestile bunicii nu e libera. Viata e o capcana.
Doamne de cate ori am cazut in ea!
Si de cate ori voi mai cadea si vei cadea...
De fiecare data cand scriu ceva "vesel" care sa rupa gura targului mai citesc inca o data inaine sa public si... surprize surprize mi se pare aiurea...si sterg. De exemplu inainte sa scriu acest ceva "emo" vroiam sa scriu ce am facut azi si ce fain a fost ca nu m-am gandit la ce e mai jos.
Dar ce te intereseaza ca am fost nu stiu unde si am vazut nu stiu ce...sau ca imi place de o fata care nici nu se uita la mine sau ma ia cu jet sau ca nu stiu sa fac nimic special, ca nu sunt special, ca nici nu stiu care e rostul meu, ca sunt satul de tot si ca imi vine sa urlu?
Dar nu o sa fac asta. Si stii de ce?
Pentru ca asta suna deja a telenovela si nu ma caracterizeaza dar mi-e frica sa nu ma fac de ras, sa nu ma simt ciudat.
:)) sunt chiar de groaza pe bune...
Eu sunt mai bun de atat. Sunt sigur de asta sau macar sper.
De cate ori nu m-am intrebat de ce nu sunt ca ei? Si nu cu invidie...doar asa.
De ce nu...dar ce rost mai are?!
Doar eu ma pot schimba dar din moment ce nu imi dau interesul si ma multumesc cu mediocritatea mea nu ai ce sa-mi faci.
Ba da... ar fi ceva. Ma impusti, scapi lumea de un trist si bag eu o pila la Doamne-Doamne sa nu ajungi in iad.
Merg la dus sa-mi spal gandurile...

Un comentariu:

  1. Welcome to my life!mai sunt oameni care rezonează cu ceea ce descrii tu and I'm the FIRST one!'I can't escape this hell So many times i've tried But i'm still caged inside"
    spuneau niște versuri de la Three Days Grace.oricum j'admire ton style d'écrire :)poate mai târziu vei scrie niște cărți frumoase dedicate celor care știu să aprecieze cu adevărat valorile neperisabile ale spiritului.Îmi amintesc cu ocazia asta un citat al lui Emil Cioran "Nefericirea este starea poetică prin excelență",asta nefiind bineînteles o condiție absolut necesară,ci un argument pentru scriiturile bune realizate in vremuri de turbulență sufletească.

    RăspundețiȘtergere