Microscop

Am deschis usa camerei si am ramas blocat. Neuronii stateau in sevraj pe canapea si in colturi, nervii erau incurcati de la birou pana la televizor si peretele celular de lavabila era deshidratat si incepea sa se cojeasca. Citoplasma era greu de respirat si cateva globule rosii incercau sa se integreze in peisaj. Oasele de pe mobila aveau insuficienta de calciu si de vitamina D. Muschii sleiti incercau sa tina dulapurile de haine inchise dar presiunea absenta de tricouri albe si camasi cu maneca scurta ii faceau fara rost. Venele stateau inghesuite in biblioteca si in sertare...si poate chiar sub canapea. Monitorul are gura inchisa de frica sa nu-si arate cariile. Dintii au inceput sa cada, trebuie sa le fac o programare la "Frumusete pe muchie de satâr". Cateva fire de par acopereau creierul ars. Trebuie sa-i schimb becul... de fapt ar trebui sa schimb cam tot.
Asa ca m-am dus la magazinul din colt si am cumparat Danonino pentru oase ca na...are vitamina D si calciu (se stie!), o pereche de manusi de cauciuc, spirt si o doza de soda caustica pentru eventualele surprize surprize.
Am smuls nervii si i-am descurcat pe rand, cu neuronii am facut sau cel putin am incercat sa fac armata iar globulele le-am folosit pe post de becuri. Cu un patent, lipici si ace de siguranta am pus dintii la loc si am strans cu cheia franceza oasele si articulatile care sunt ca noi. Cu aparatul de sudura si flexul am construit un suport de rezistenta pentru muschi dar cel mai greu a fost sa rezolv problema cu membrana. Pana la urma m-a burdusit inspiratia si am adus furtunul din gradina. Ce poate fi mai simplu?
Totul e acum ca nou...si nici nu a trebuit sa folosesc soda caustica, asa ca, dupa munca covarsitoare la care mi-am supus degetele m-am delectat cu ea...Ce poate fi mai bun decat un pahar cu soda? L-am simtit pana in profunzimile sufletului.

Am uitat ceva; sa cumpar baterie la ceas
Genele stergeau fereastra de praf candva dar acum cineva le-a turnat somnifer pe gat.

Din partea unui baiat bun, constiincios si modest:>