5 o'clock tea

E trecut de 5 si inca nu mi-am baut ceaiul. Pur si simplu nu am un obicei din asta si nici nu vreau sa-mi fac. De fapt, nici nu stiu de cand nu am mai baut ceai; pliculetele sunt in dulapul de deasupra prajitorului de paine dar de fiecare data cand il deschid iau cutia de cafea si imi pun o lingurita in lapte. Nu sunt dependent si nici nu-mi place cafeaua. Aprind televizorul, il sting, il aprind din nou si il las sa mearga. Imi tine companie. Ma uit in frigider si vad ca nu mai am lapte si de cafea parca m-am saturat. Sa-mi fac un ceai. Iau doua pliculete, le pun intr-o cana oarecare si apoi in cuptorul cu microunde. Cineva suna la usa. E postasul. Iau scrisorile si printre facturi gasesc o carte postala din partea cuiva catre altcineva, ma uit la adresa si o bag la gunoi. Stau si mai iau o gura de ceai. Sunt curios din fire asa ca iau cartea postala de la gunoi si incep sa o citesc. Un text banal si o poza cu o umbrela de soare pe plaja. Imi iau paltonul si umbrela, ma urc intr-un taxi si las vederea la adresa unde a fost trimisa. Nu mai am bani de intors asa ca trebuie sa merg pe jos. Dupa ce am intrat in apartament si am vrut sa ma descalt mi-am dat seama ca sunt in papuci de casa. Termin ceaiul si imi mai fac unul. Pana la urma ce mai conteaza...